Mărțișorul este un obiect mic, legat de un șnur împletit din fir alb și fir roșu, care se dăruiește și se poartă de la 1 martie ca semn de noroc, sănătate și început bun de an. Tradiția mărțișorului este veche, trăiește și azi în fiecare casă, iar în 2017 practicile legate de 1 Martie au intrat în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, împreună cu cele din Bulgaria, Republica Moldova și Macedonia de Nord.
Ce este mărțișorul și când se poartă?
Numele vine de la „Mărțiș”, o formă populară și afectuoasă pentru luna martie. Șnurul se împletește din două fire răsucite, unul alb și unul roșu, iar la capete se leagă un bănuț, o mică figurină sau, astăzi, orice obiect ușor de purtat la piept ori la încheietura mâinii. Se dăruiește în prima zi a lunii și se poartă, în mod obișnuit, tot restul lui martie.
În satul vechi, obiceiul nu era rezervat doar femeilor. Părinții legau șnurul la gâtul sau la mâna copiilor, ca să nu îi „ardă” soarele de primăvară și să crească sănătoși. Fetele și femeile îl primeau de la feciori, de la rude și de la vecini, iar gestul avea rostul unei urări simple: să treci cu bine de la iarnă la anotimpul lucrului în câmp.
Cele mai frecvente forme întâlnite în tradiție sunt:
- șnurul simplu alb-roșu, fără niciun accesoriu;
- șnurul cu o monedă, de obicei de argint, purtată ca talisman pentru belșug;
- șnurul cu o floare mică, un trifoi sau o potcoavă, simboluri ale norocului;
- mărțișorul brodat sau împletit manual, specific meșterilor populari.
De unde vine obiceiul?
Cercetătorii leagă obiceiul de ideea de început de an. În calendarul roman timpuriu, anul începea în martie, de aceea multe popoare din jurul Mării Mediterane și din Balcani au păstrat ritualuri de reînnoire chiar în această lună. Primăvara era momentul în care se redeschideau drumurile, se scoteau animalele la pășune și se pregăteau uneltele pentru arat.
La noi, tradiția s-a îmbogățit cu legende. Una dintre cele mai cunoscute spune că șnurul alb-roșu a fost împletit de Primăvară ca să înfrunte Iarna, iar sângele picurat dintr-o rană a colorat firul alb. Nu sunt dovezi istorice, ci povești transmise oral, care explică în limbajul imaginii de ce ținem la cele două culori. Ce se știe sigur este că firele răsucite în culori contrastante apar în multe zone din Europa de Sud-Est, cu variații de nume și de culoare.
Ce înseamnă culorile șnurului?
Roșul este asociat cu viața, cu sângele, cu energia și cu iubirea. Albul înseamnă curăție, limpezime, sănătate, dar și iarna care se retrage. Răsucirea lor împreună exprimă ideea de echilibru: nimic nu ține doar de lumină sau doar de efort, ci din amândouă. Sensul fiecărei nuanțe diferă puțin de la o zonă la alta, tocmai pentru că tradiția populară nu se transmite după un manual, ci din om în om. Dacă te interesează modul în care culorile sunt folosite în costume și în țesături, găsești un tablou mai larg în materialul despre semnificația culorilor în arta populară.
Cum se poartă și ce faci cu mărțișorul după?
Mărțișorul se prinde în partea stângă a pieptului, aproape de inimă, sau se poartă la încheietura mâinii. Se păstrează vizibil toată luna martie, iar în gândirea populară trebuie purtat până când apare primul semn al primăverii adevărate: o barză, o rândunică sau un pom înflorit.
Când momentul a venit, șnurul nu se aruncă la întâmplare. Tradiția spune să îl legi de crengile unui pom roditor, ca rodul pomului să fie bogat și norocul să crească odată cu el. Alții îl pun sub o piatră, la rădăcina unui trandafir sau a unui măceș, ori îl păstrează într-o cutie, ca amintire. Ceea ce contează este ideea de întoarcere a darului către natură.
Fiecare obiect cu importanță simbolică merită păstrat într-un loc sigur sau lăsat acolo unde are sens. Cine colecționează mărțișoare vechi poate observa cum s-a schimbat materialul de-a lungul timpului: de la fire de lână și bumbac, la metal, sticlă, lemn și, mai recent, materiale sintetice.
Cum alegi un mărțișor frumos și cu sens?
Un mărțișor reușit nu trebuie să fie scump, dar trebuie să respecte câteva reguli simple. Primul lucru de urmărit este șnurul: dacă nu are culorile alb și roșu, rămâne un simplu accesoriu de primăvară. Al doilea este calitatea: firul se destramă ușor dacă este prost răsucit, iar un accesoriu lipit slab se pierde în prima zi.
- Alege obiecte ușoare, care nu trag de haină și nu zgârie pielea copilului.
- Pentru un cadou adresat unei persoane apropiate, caută piese lucrate manual de meșteri populari, cu motive tradiționale.
- Dacă îl alegi pentru un copil, evită piesele mici, care se pot desprinde și înghiți.
- Pentru colegi sau prieteni, ajunge un șnur simplu, cu o floare mică, oferit împreună cu o urare scurtă.
Un muzeu etnografic sau un târg de meșteșugari rămân locurile potrivite pentru piese cu povestea lor. În secțiunea despre tezaurul de artă populară găsești idei de locuri unde poți vedea obiecte tradiționale autentice și poți învăța cum se recunosc.
Întrebări frecvente
Pe cine îl putem lua cu mărțișorul?
În tradiție, mărțișorul se oferă rudelor, prietenilor, vecinilor și colegilor, fără restricție de vârstă. Se dă mai ales fetelor și femeilor, dar și copiii îl primesc.
Pot purta mărțișorul și după martie?
Da, dacă vrei, dar rostul lui tradițional este să dureze cât prima parte a primăverii. După ce vezi primul pom înflorit, e potrivit să îl legi de o creangă.
Mărțișorul se cumpără sau se face acasă?
Ambele variante sunt bune. Un șnur răsucit de tine din două fire de lână are, pentru mulți oameni, mai multă greutate decât unul cumpărat. Copiii îl pot împleti la școală sau acasă, cu ajutorul unui adult.
