Prima paginăTraditii si obiceiuri
Obiceiuri de Paște în România: ouăle roșii și masa de Înviere
Obiceiuri de Paște din România: de la ouăle roșii din Joia Mare și lumina Învierii, la ciocnitul oualor, pască și drobul de miel.
Echipa Amazing Romanians 4 min de citit Traditii si obiceiuri

Paștele ortodox românesc se sărbătorește după o serie de gesturi fixe: ouăle se vopsesc în Joia Mare, slujba de Înviere are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu lumânări aprinse, iar masa începe cu ouă roșii ciocnite, pască și drob de miel. Aceste obiceiuri de Paște păstrează un amestec vechi de credință, de muncă a gospodinei și de bucurie de familie.
Ce se întâmplă în Săptămâna Mare?
Ultima săptămână a Postului Mare are, în fiecare zi, un rost în sat. Luni, marți și miercuri sunt zile de curățenie în casă și în ogradă. Joi, numită Joia Mare, se vopsesc ouăle, iar în unele regiuni femeile pregătesc și colacii. Vinerea Mare este zi de post aspru, fără mâncare gătită, la care mulți credincioși țin fără apă și fără mâncare până seara. Sâmbăta se coc cozonacii și pasca, se pregătește friptura și se aranjează coșul pentru sfințire.
Noaptea de sâmbătă spre duminică aduce momentul central: slujba de Înviere. Credincioșii vin la biserică cu lumânări, iar preotul anunță Învierea prin formula „Hristos a înviat!”, la care se răspunde „Adevărat a înviat!”. Lumina se împarte din lumânare în lumânare, iar mulți oameni o duc acasă aprinsă, ca să o pună la icoană.
De ce se vopsesc ouăle roșii și când?
Oul este simbol al vieții și al renașterii în numeroase culturi. În tradiția creștină, culoarea roșie amintește de sângele lui Hristos. Primul ou vopsit se așază la icoană și se păstrează tot anul, ca să apere casa. Mulți gospodari păstrau și un ou pentru a-l arunca pe acoperiș sau a-l îngropa în grădină, cu credința că ocrotește de grindină.
Vopsitul se poate face cu vopsea din comerț sau natural. Cele mai folosite materii prime sunt:
- cojile de ceapă roșie sau galbenă, pentru nuanțe de la roșu-maroniu la ruginiu;
- sfecla roșie, pentru nuanțe de roz;
- varza roșie, pentru albastru și mov;
- turmericul, pentru galben aprins.
Ouăle se pun la fiert în soluția colorată cu puțin oțet, circa zece minute, apoi se lasă să se răcească și se ung cu puțin ulei pentru luciu. Cei cu răbdare pot încondeia ouăle cu ceară topită, după tehnica folosită în Bucovina, în satele din jurul Moldoviței și al Ciocăneștilor, unde meșterii desenează cu un ac sau cu un instrument special motive geometrice precum rama, brâul, crucea sau steaua.
Cum se ciocnesc ouăle și ce rost are?
La prima masă de Paște, ouăle roșii sunt ciocnite între ele. Fiecare persoană alege un ou și îl lovește, vârf în vârf, de oul altcuiva, cu formula „Hristos a înviat!”, urmată de „Adevărat a înviat!”. Cel al cărui ou rămâne întreg este considerat norocos, iar în unele sate se spune că va trăi mai mult. Se ciocnește vârf cu vârf, apoi fund cu fund, ca fiecare să aibă două șanse.
Gestul are și un rost mai adânc: simbolizează deschiderea mormântului și biruința vieții asupra morții. Pe lângă joc, este momentul în care familia se strânge și își urează sănătate. Din acest motiv, oamenii se feresc să arunce cojile ouălor sfințite; ele se strâng și se pun la rădăcina unui pom sau se aruncă într-un râu.
Ce se găsește pe masa de Paște?
Meniul diferă în funcție de regiune, dar câteva preparate apar aproape peste tot:
- pasca, un aluat dospit cu brânză dulce de vaci, cu stafide, uneori cu cruce din aluat deasupra;
- cozonacul, cu nucă, mac sau rahat;
- drobul de miel, preparat din organe, ouă și verdeață;
- friptura de miel, simbol al jertfei, cu salată verde și ceapă verde;
- ouăle roșii, în coșul care se duce la sfințit.
Coșul pascal se acoperă cu un ștergar brodat și se duce la biserică în sâmbăta sau în dimineața de Paște, unde preotul îl sfințește. Pentru cine vrea să înțeleagă mai bine cum se pregătesc aceste feluri de mâncare și ce greșeli apar, un punct de pornire bun este articolul despre greșelile frecvente în gastronomia românească.
Cum se leagă Paștele de arta populară?
Paștele este unul dintre momentele în care arta populară se vede cel mai bine: ouă încondeiate, ștergare cusute, prosoape de casă scoase la lumină, haine noi purtate la slujbă. Motivele și culorile folosite nu sunt întâmplătoare, iar fiecare zonă are ale ei. Dacă vrei să înțelegi ce spun ele, poți citi ghidul despre semnificația culorilor din arta populară tradițională.
În multe familii, ouăle încondeiate se păstrează ani de zile, dacă nu au fost fierte, deoarece se golesc de conținut printr-o mică gaură făcută la capete. Așa se transformă în obiecte de colecție și în daruri frumoase pentru oamenii dragi.
Întrebări frecvente
De ce data Paștelui se schimbă în fiecare an?
Pentru că Paștele se calculează după calendarul lunar: este prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Pentru ortodocși, calculul folosește calendarul iulian, de aceea data poate diferi de cea a catolicilor.
Pot vopsi ouăle și în altă zi decât Joia Mare?
Da. Joia Mare este ziua tradițională, dar mulți vopsesc ouăle vineri sau sâmbătă, din lipsă de timp. Important e să existe un ou roșu pentru icoană.
Cât timp se păstrează ouăle roșii?
Ouăle fierte tare și ținute la frigider se consumă în cel mult o săptămână. Cele pentru decor se golesc de conținut și se păstrează la loc uscat.
Din arhivă
- Cum s-au păstrat obiceiurile de iarnă până în prezentRecomandari
- De ce merită explorată istoria costumului tradițional românescRecomandari
- De ce sunt cetățile săsești din Transilvania un patrimoniu unicRecomandari
- Cum a revoluționat Nicolae Paulescu medicina prin descoperirea insulineiRecomandari
- Șapte curiozități despre portul popular din diverse zoneRecomandari


