Mihai Viteazul a fost domnul care, în 1599 și 1600, a stăpânit o vreme aceleași trei țări românești: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Domnia lui a durat în total opt ani, între 1593 și 1601, iar unirea propriu-zisă s-a ținut doar câteva luni, dar memoria ei a devenit mai târziu un reper pentru ideea de unitate națională.
Ca să înțelegi ce a făcut, trebuie să uiți imaginea de manual în care totul pare un drum drept spre Unirea din 1918. În epocă, Mihai nu gândea ca un militant național modern, ci ca un domn care voia putere, autonomie față de Imperiul Otoman și, dacă se putea, un tron moștenit de fiul său.
Cine a fost Mihai Viteazul și cum a ajuns domn?
Mihai Viteazul s-a născut în jurul anului 1558, într-o familie legată de boierimea din Oltenia, și a urcat treptat în ierarhia Țării Românești, până la dregătoria de ban al Craiovei. A primit tronul la Constantinopol, în 1593, cu sprijinul unor boieri și al unor negustori greci, ceea ce arată cât de mult depindea numirea unui domn de bani și de relații la Poartă.
În primii ani de domnie s-a ocupat de lucrurile practice: strângerea impozitelor, aducerea oștii în ordine și încercarea de a opri jaful dinspre sud. A înțeles repede că țara nu mai putea plăti fără limită tributul către otomani și că singura variantă era o alianță cu un alt centru de putere.
Care au fost marile momente ale domniei?
Principalele repere se pot așeza pe o axă clară, pe care o găsești în lista de mai jos.
- 1594: Mihai intră în Liga Sfântă, o alianță creștină împotriva otomanilor, alături de principele Transilvaniei și de domnul Moldovei, și atacă garnizoanele otomane de la Dunăre.
- 1595: bătălia de la Călugăreni, în care oastea lui rezistă armatei conduse de Sinan Pașa. Mihai se retrage apoi spre munte și revine după ce primește ajutor.
- 1599: victoria de la Șelimbăr, lângă Sibiu, asupra cardinalului Andrei Báthory, urmată de intrarea în Alba Iulia.
- 1600: intrarea în Moldova și înlăturarea domnului Ieremia Movilă, astfel că el poartă titlul de stăpân peste cele trei țări.
- 1601: după pierderea tronurilor, Mihai se aliază cu generalul habsburgic Giorgio Basta și este ucis la ordinul acestuia, lângă Turda, în august.
Pentru contextul războaielor din epocă este util și itinerarul pe urmele lui Ștefan cel Mare, care arată cum arătau cetățile și bisericile Moldovei cu un secol înainte. Iar pentru unirea care a reușit pe termen lung, cea din 1859, merită citit materialul despre dubla alegere a lui Cuza.
Ce a însemnat, de fapt, unirea din 1600?
Unirea din 1600 a fost mai degrabă o stăpânire personală a unui domn peste trei teritorii decât crearea unui stat unitar. Fiecare țară avea instituții proprii, legi diferite și elite care se priveau cu suspiciune. Nobilimea maghiară și săsească din Transilvania nu a văzut în Mihai un conducător legitim, iar boierii moldoveni aveau legături strânse cu Polonia.
Faptul că s-a intitulat în documente „domn al Țării Românești, al Ardealului și al întregii țări a Moldovei” arată o ambiție politică reală. Nu înseamnă însă că trebuie atribuite lui idei de național unitar apărute în secolul al XIX-lea.
De ce a durat atât de puțin?
Motivele se adună: lipsa unui sprijin solid în Transilvania, presiunea armatelor poloneze, intervenția habsburgică și nemulțumirea nobililor. În septembrie 1600, Mihai a pierdut bătălia de la Mirăslău și, în aceeași perioadă, polonii au instalat în Țara Românească și Moldova domni favorabili lor. A urmat o perioadă de refugiu la Praga, pe lângă împăratul Rudolf al II-lea, și o ultimă campanie în 1601.
Cum a devenit simbol Mihai Viteazul?
Transformarea în simbol s-a petrecut în secolul al XIX-lea, odată cu cercetătorii și scriitorii pașoptiști. Nicolae Bălcescu a scris o lucrare dedicată domniei lui, în care l-a prezentat ca pe un înaintaș al ideii de unitate. De atunci, imaginea lui a intrat în manuale, monumente și în cultura populară.
Istoricii de azi îl privesc mai nuanțat. Recunosc talentul militar și diplomatic, dar subliniază că măsurile lui față de țărani, care au pierdut libertatea de mișcare în vremea lui, au fost dure. Aceasta nu ia nimic din ce a făcut, ci îl așază într-o epocă în care puterea se obținea prin sabie, bani și alianțe schimbătoare.
Cum citești corect sursele despre Mihai Viteazul?
O parte din informațiile vin din cronici scrise la câteva decenii după moartea lui, iar autorii lor aveau simpatii proprii. Pentru o imagine echilibrată merită comparate trei tipuri de surse: documentele interne ale cancelariei domnești, relatările străine, polone, habsburgice sau otomane, și cronicile românești de mai târziu. Dacă toate trei spun același lucru, informația este solidă. Dacă diferă, e semn că trebuie citită cu prudență.
Aceeași regulă se aplică și imaginilor: portretele păstrate au fost, în mare parte, realizate după moartea lui sau după descrieri. Chipul „oficial” din tablourile cunoscute nu trebuie luat drept fotografie.
Întrebări frecvente
Mihai Viteazul a vrut să unească toți românii?
Sursele nu spun asta explicit. El a urmărit să-și asigure puterea în regiune și să-și apere domnia față de otomani, polonezi și habsburgi. Ideea modernă de unitate națională s-a atașat figurii lui mai târziu.
Unde a murit Mihai Viteazul?
A fost ucis în august 1601, pe Câmpia Turzii, la ordinul generalului Basta. Capul său a fost dus, după tradiție, la Mănăstirea Dealu, lângă Târgoviște.
De ce se numește Viteazul?
Epitetul vine din cronicile și din tradiția orală, care au păstrat memoria bătăliilor lui. În documentele vremii el apare cu titlurile domnești obișnuite.
