Revoluția de la 1848 în Țările Române: ce au cerut pașoptiștii
Revoluția de la 1848 a avut loc la Iași, Islaz și Blaj. Ce au cerut revoluționarii, cum s-a încheiat și de ce a contat pentru Unirea din 1859.
Echipa Amazing Romanians 4 min de citit Istoria Romaniei

Revoluția de la 1848 din Țările Române a fost un val de mișcări din Moldova, Țara Românească și Transilvania, în care revoluționarii au cerut libertăți civile, desființarea clăcii, drepturi pentru români și o autonomie mai largă. Deși a fost înfrântă în același an, programele ei au pregătit reformele de după 1859.
Merită reținut de la început că nu a existat o singură revoluție, ci trei mișcări legate între ele de idei, oameni și context european. Primăvara popoarelor din 1848, de la Paris la Viena, a încurajat generația de tineri școliți în Occident să acționeze.
Cine au fost pașoptiștii?
Termenul „pașoptiști” desemnează generația de intelectuali care a participat la evenimentele din 1848 sau le-a pregătit în anii anteriori. Mulți dintre ei au studiat la Paris, unde au intrat în contact cu ideile liberale și naționale. Printre ei se numără Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Simion Bărnuțiu și Avram Iancu.
Societățile secrete și cercurile literare le-au dat un spațiu de dezbatere. Un exemplu este Societatea Frăția din București, care a pregătit mișcarea din Țara Românească. Presa și teatrul au avut și ele un rol, pentru că au răspândit idei și limbaj comun. Despre acest aspect poți citi în articolul despre presa culturală și identitatea națională.
Ce s-a întâmplat în fiecare țară?
Fiecare dintre cele trei mișcări a avut o desfășurare proprie, ilustrată în tabelul următor.
| Zona | Momentul important | Document sau lider |
|---|---|---|
| Moldova | Martie 1848, la Iași | Petiția-proclamație, redactată de Kogălniceanu și alții |
| Țara Românească | Iunie 1848, la Islaz | Proclamația de la Islaz, citită de Heliade Rădulescu |
| Transilvania | Mai 1848, la Blaj | Adunarea de pe Câmpia Libertății, discursul lui Bărnuțiu |
Moldova: reprimare rapidă
La Iași, domnul Mihail Sturdza a reacționat repede, a arestat o parte dintre cei implicați și i-a exilat. Petiția-proclamație cerea egalitate în fața legii, libertatea presei, o adunare reprezentativă și reforme sociale. Mișcarea nu a mai avut puterea să se transforme într-o revoluție deschisă.
Țara Românească: guvernul provizoriu
Aici s-a ajuns cel mai departe. Proclamația de la Islaz a cuprins 21 de puncte, între care desființarea clăcii cu despăgubire, libertatea presei, egalitatea drepturilor politice și independența administrativă. La București s-a format un guvern provizoriu, cu Bălcescu, Ion Ghica, Heliade Rădulescu și alții. Imperiul Otoman, împreună cu Rusia, a intervenit în septembrie, iar guvernul a fost înlăturat.
Transilvania: adunarea de la Blaj
La Blaj s-au adunat zeci de mii de oameni pe Câmpia Libertății. Bărnuțiu a ținut un discurs care respingea unirea forțată cu Ungaria și cerea recunoașterea națiunii române. Adunarea a trimis o petiție națională și a urmat o perioadă de conflict cu autoritățile maghiare, în care Avram Iancu a condus formațiuni de apărare în Munții Apuseni.
Ce voiau, de fapt, revoluționarii?
Cererile se repetă în toate cele trei zone, cu variații locale.
- Desființarea clăcii și împroprietărirea țăranilor.
- Egalitate civilă și politică, indiferent de origine socială.
- Libertatea cuvântului și a presei.
- Un guvern responsabil și o adunare națională reprezentativă.
- Recunoașterea românilor din Transilvania ca națiune.
- Autonomie față de puterile care dominau regiunea.
De ce a eșuat revoluția?
Eșecul se explică prin forța imperiilor vecine și prin dezacordurile dintre revoluționari. Rusia și Imperiul Otoman nu doreau reforme care să slăbească controlul asupra regiunii. În interior, boierimea conservatoare se temea de pierderea proprietăților, iar țăranii, pentru care promisiunile contau cel mai mult, nu au fost mobilizați suficient. La Blaj și în Apuseni, conflictul a căpătat și o dimensiune etnică, într-o Transilvania cu mai multe comunități.
Ce a rămas după 1848?
Mulți pașoptiști au plecat în exil, unde au susținut cauza românească în presa și în cercurile politice europene. În mai puțin de un deceniu, aceiași oameni au revenit în prim-plan: Kogălniceanu, Ion Ghica și alții au fost în centrul campaniei pentru Unirea din 1859. Ideile lor, de la reforma agrară la învățământ obligatoriu, au devenit politică de stat în timpul lui Alexandru Ioan Cuza.
În acest sens, 1848 este mai puțin un eșec decât o primă probă de organizare politică modernă, care a stabilit vocabularul reformelor următoare.
Cum poți studia mai departe această perioadă?
Dacă vrei să mergi dincolo de manual, citește direct textele epocii. Proclamația de la Islaz și Petiția-proclamație din Moldova sunt scurte și clare, iar discursul lui Bărnuțiu de la Blaj arată cum gândeau intelectualii transilvăneni. Memoriile lui Ion Ghica și scrisorile lui Bălcescu descriu atmosfera din exil și motivele pentru care o parte dintre cei implicați au ajuns să colaboreze mai târziu.
Un alt exercițiu util este să compari cele trei programe: observi repede ce se repetă, adică țăranii, libertățile și reprezentarea, și ce diferă, adică relația cu puterea locală, cu Poarta și cu Viena. Așa înțelegi de ce mișcările au fost conectate, dar nu identice.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă pașoptist?
Cuvântul vine de la „48” și se aplică participanților la revoluție, dar și scriitorilor și gânditorilor din perioada imediat anterioară și posterioară, care au susținut aceleași idei.
De ce a fost importantă Proclamația de la Islaz?
Pentru că a fost cel mai complet program al revoluției din Principate, cu cereri politice și sociale clare, și pentru că a dus la formarea unui guvern revoluționar.
A avut revoluția legătură cu Unirea din 1859?
Da. Programul de unire a Principatelor era deja prezent în cererile revoluționarilor, iar liderii din 1859 provin în mare parte din aceeași generație.
Din arhivă
- Importanța hidratării corecte în controlul apetituluiRecomandari
- Echilibrul perfect: Cum să găsim armonia între muncă și viață personalăRecomandari
- Ce înseamnă un detergent auto profesional și de ce contează alegerea corectăRecomandari
- Ce se întâmplă pe șantier când nu există un diriginte de santier implicat activRecomandari
- Semnele stresului constant neobservatRecomandari


